1968. Droguri la liber și administrate pe toate căile, oral, nazal sau intravenos. Iron Butterfly, trupa de care pomenesc aici, și-a intitulat una dintre piese „In the garden of Eden". Bănuiesc că mulți, ca și mine de altfel, au auzit piesa asta înainte să afle cine, cînd și cum a cîntat-o.
Ideea e că, vremurile fiind de așa natură încît toată lumea bună se droga la micul-dejun, la prînz și la cină, muzica avea și ea accente ușor stranii. La partea instrumentală, asta s-a dovedit a fi un lucru bun (vezi genul psychedelic). La texte însă nu mai mergea figura... Anecdota povestește cum „fluturașii de fier“, prea drogați fiind mai tot timpul, n-au reușit deloc – la primele înregistrări – să articuleze coerent titlul piesei din refren. Apoi n-au mai vrut. Originalul „In the garden of Eden“ a rămas pentru totdeauna ca „In-a-gadda-da-vida“. Oricum, publicul – la fel de high – avea și el o cu totul altă percepție... Enjoy.
Ideea e că, vremurile fiind de așa natură încît toată lumea bună se droga la micul-dejun, la prînz și la cină, muzica avea și ea accente ușor stranii. La partea instrumentală, asta s-a dovedit a fi un lucru bun (vezi genul psychedelic). La texte însă nu mai mergea figura... Anecdota povestește cum „fluturașii de fier“, prea drogați fiind mai tot timpul, n-au reușit deloc – la primele înregistrări – să articuleze coerent titlul piesei din refren. Apoi n-au mai vrut. Originalul „In the garden of Eden“ a rămas pentru totdeauna ca „In-a-gadda-da-vida“. Oricum, publicul – la fel de high – avea și el o cu totul altă percepție... Enjoy.
0 Comments:
Post a Comment