luni, 4 februarie 2008

Jamming with an apple pie

După îndelungi ezitări ("o fi bine să mă laud cu aşa ceva?"), a ieşit pînă la urmă că "nu contează" :)

Deci: un sul de foaie pentru plăcintă în congelator, uitat acolo de anul trecut. E foarte probabil că atunci cînd l-am cumpărat nu m-am gîndit la nimic concret, dar faptul era deja consumat, îl aveam şi trebuia să fac ceva cu el.
Am tras cu ochiul la prima reţetă de plăcintă cu mere găsită pe Google: se dau merele prin răzătoare, un pic de zahăr vanilinat, un pic mai mult de zahăr nevanilinat, scorţişoară... toate astea amestecate şi trecute printr-un proces de călire uşoară. Argumentul era că dacă merele lasă prea multă zeamă la copt, foaia de la bază nu se coace cum trebuie. Mi s-a părut logic.
Personal touch/inovaţie: în compoziţie am adăugat şi aproximativ o cană de nucă pisată.
Restul e mecanică: foaie de plăcintă întinsă în tavă (pe hîrtie de copt) compoziţia călită deasupra, din nou foaie de plăcintă şi fuga la copt timp de 30 de minute.
Dacă însiropez ce-am scos din cuptor aş putea la fel de bine să le intitulez baclavale sau sarailii. M-am uimit pe mine însumi, încă o dată. Însă a doua oară ştiu sigur că n-o să-mi mai iasă. A fost un moment unic de improvizaţie. O irepetabilă plăcintă cu mere.

5 Comments:

Joanne said...

Vezi sa nu fie expirata. :P

MeSSeR said...

Too late now...
Anul trecut, decembrie, am uitat să spun. Că doar n-o ţineam acolo de astă-primăvară :)

Anonim said...

Mmmmmm, ce bun!
De-aia mirosea asa frumos net-ul ieri!!!

OLiX said...

pentru ca postul de mai sus e readonly o sa comentez aici si o sa-ti spun ca e o placere sa ascult ultima piesa pe noaptea asta, piesa de mai sus de la Stones :D

MeSSeR said...

eh, ştii vorba aia cu bătrînii... enjoy! :)

Trimiteți un comentariu

Eu scriu, tu comentezi, eu moderez... Aritmetic vorbind, avantaj eu.