Leapşa-şa

Încă una cu cărţi, sosită via Doru şi Ioana.
1. Ia cartea care este cea mai aproape de tine.
Aici se poate interpreta. Mai aproape fizic, bănuiesc. Altfel, punctul 5 devine inutil şi tardiv :)
Plus că şi hard-diskul e plin de cărţi, e imposibil de aflat care e cea mai apropiată în cazul ăsta, aşa că ne rezumăm la cele palpabile, produsele finite.

2. Deschide-o la pagina 123.
Ok. Cît pe-aci să nu mă încadrez, am nimerit una subţirică.

3. Găseşte a 5-a propoziţie/frază.
Ok şi asta.

4. Postează pe blog textul următoarelor 4 propoziţii/fraze cu aceste instrucţiuni.
Voilà:
Dar astăzi vreau să-ţi dau în cărţi. Am adus pentru tine un set pe care nu l-am mai folosit de mult. Sunt cărţi speciale. Au parcurs toate treptele iniţierii, au fost furate, au fost ascunse într-un altar de biserică, au trecut proba focului, au fost ţinute în pământ şi în apă.

5. Nu îndrăzni să scotoceşti prin rafturi după cartea aceea foarte deosebită sau “intelectuală”.
Vai de mine, se poate? M-am îndreptat cu spatele spre bibliotecă şi am întins mîna. Parol. De obicei n-am cărţi împrăştiate pe podea. Pe birou nici atît, nu mai am loc decît pentru cana cu cafea şi scrumieră.

6. Dă leapşa mai departe la alţi 6 prieteni.
Dau la tot blogroll-ul, oricum m-am trezit tîrziu că sînt lepşuit şi tema a trecut deja prin toată sfera :)

Doru are dreptate, nu scrie nicăieri că trebuie să spui şi ce carte ai nimerit. Însă e frumos să menţionezi sursa atunci cînd foloseşti citate, nu? Eu am nimerit Dacic Parc, de Bogdan Teodorescu, Editura Fundaţiei PRO - 2005, 144 p., ISBN 973-8434-57-2. Ce, e prea mult? Las' că dă bine la motoarele de căutare :)