sâmbătă, 4 august 2007

Cine se teme de IKEA?

Eu m-am temut. Pînă azi. Sau poate doar am avut noroc, cine ştie. Mi-am luat două corpuri de bază pentru bucătărie şi totul a durat mai puţin de o oră. S-ar putea să mă fi ajutat şi faptul că ştiam ce vreau de la bun început. Spre deosebire de „molia” de la Neoset, persoana de aici era amabilă (nu greţos de amabilă, doar amabilă) şi expeditivă (nu ofensator de expeditivă, doar expeditivă). Mă anunţa de fiecare dată cînd urma să aştept un minut sau două, iar aşteptările chiar atît durau: un minut sau două.
Fact is că m-am întors acasă cu o mulţime de cutii plate (asta e mîndria mesajului lor de promovare), pungi şi punguţe. Au urmat patru ore de adevărată orgie bricolastică (sic!) alocate primului modul. Scule împrăştiate pe podea, ambalaje sfîşiate cu o plăcere perversă şi pauze după fiecare element montat cu succes. Mîine mă apuc de al doilea corp. Estimez că-mi va lua mult mai puţin. I'm already experienced.

0 Comments:

Trimiteți un comentariu

Eu scriu, tu comentezi, eu moderez... Aritmetic vorbind, avantaj eu.