De ce nu mă împrietenesc cu firma. Pe Facebook sau aiurea

Primul și cel mai important motiv ar fi că detest cu patimă prieteniile unilaterale dintre o persoană fizică (eu) și una juridică (ea).
Ignorînd însă acest aspect, hai să vedem cum ar arăta o astfel de monstruoasă relație: aș avea o prietenă care nu-mi permite să fumez la ea în casă și mă scoate pe treptele de la intrare. Are o casă la dracu-n praznic. Mă obligă să-i promit (sub semnătură) că nu mă împrietenesc și cu alții, chiar dacă ea nu are dreptul decît la o treime din timpul meu. Îmi vorbește în șoaptă despre ce-mi datorează și cu voce ridicată despre ce-i datorez eu.
Și, bineînțeles, stă pe Facebook în timpul serviciului dar strîmbă din nas dacă fac și eu asta.
Ceea ce înseamnă că îmi sugerează să-mi împart viața în două bucăți colorate la fel și amîndouă dedicate ei. Una în numele contractului și cealaltă în numele prieteniei de pe Facebook.
Cam asta e și ideea...