sâmbătă, 6 septembrie 2008

Van Halen Delight

Dintre puținele viniluri care au supraviețuit în mica mea colecție, mai aterizează din cînd în cînd pe platan și Women and Children First, 1980. Van Halen, așa cum se scrie, nu „ven heilăn“.
Plecarea lui David Lee Roth, prin 1985, oarecum dat afară pe motiv că gusturile sale muzicale nu mai corespundeau cu cele ale fraților Van Halen (nemulțumiți – așa cum se zvonea – și de jocul de scenă prea „amplu“), a marcat începutul unei lungi perioade de rătăcire. Deveniseră o trupă fără voce. Sammy Hagar s-a dovedit a fi un vocal ok (dar stîngaci în tentativa de a-l imita pe Roth) doar retroactiv, pentru că al treilea – Gary Cherone – a fost de-a dreptul penibil. Iau act cu bucurie de faptul că „măscăriciul“ Roth s-a întors acum și în 2007 a avut un turneu prin locurile de origine cu trupa căreia i-a dat adevărata identitate.


Romeo Delight


5 Comments:

Unknown said...

Viniluri - super!
Ar cam trebui să mai dau şi eu o raită prin colecţie, mai mult să văd în ce stare sunt discurile, dar am o problemă cu pickup-ul...

MeSSeR said...

Și eu am avut, dar a fost de natură mecanică și s-a rezolvat cu puțină vaselină pe axul central :)

Unknown said...

Păi şi la mine e problemă mecanică, dar nu prea am avut timp de el. Bănuisc că s-a decalibrat bbraţul care ţine doza, pentru că la un moment dat alunecă pe toată lăţimea pistelor şi cade de pe disc (fără să zic că mă scoate din minţi în momentul în care face asta pentru că le zgârie :( )...

MeSSeR said...

Bănuiesc că la baza brațului n-ai sistem din ăla de greutăți care reglează forța de apăsare și de compensare a centrifugei...

Unknown said...

Ar trebui să aibă, nu e chiar un model oldie, a fost cumpărat prin '98 dacă nu mă înşel. Logic ar fi să fie ajustabil, fiindcă îţi mută automat acul la pista 0, la final de disc îl "parchează" - funcţii destul de simpatice dar care dăunează fiabilităţii...

Trimiteți un comentariu

Eu scriu, tu comentezi, eu moderez... Aritmetic vorbind, avantaj eu.